Exista si parti bune ale retelelor de socializare?

            A pune la zid toate retelele de socializare si a le califica vehement ca negative, este totusi o greseala. Aparitia acestora face parte din evolutia tehnologica, din modificarea parametrilor de viata. Transformarea si schimbarea  sunt procese firesti care nu pot fi oprite pe loc. Comparatia cu modul in care socializau oamenii in urma cu 20, 30 sau 50 de ani ne poate face nostalgici dar nu poate fi considerata reperul principal pe baza caruia putem stabili daca ce se intampla in prezent este corect sau gresit. Prezentul este pur si simplu altfel, nici mai corect, nici mai gresit.

            Retelele de socializare au si parti bune: oamenii isi descopera prieteni din copilarie, colegi de scoala, restabilesc legaturi, formeaza grupuri in care dezbat subiecte de interes comun, transmit si primesc informatii rapid, cunosc oameni noi, descopera locuri noi. Partea mai putin buna este ca aceste retele de socializare pot crea forme mai mici sau mai mari de dependenta si alterare a realului.

 

Sunt oamenii mai deschisi in mediul virtual?

        Retelele de socializare creaza o zona de confort si senzatia detinerii controlului. Luand in considerare aceste aspecte, oamenii isi expun o mare parte a vietii pe internet deci ne-am astepta sa fie mai deschisi, mai sinceri. Paradoxul consta in faptul ca desi arata atat de multe lucruri despre ei insisi, oamenii raman totusi ascunsi, alegand sa le prezinte celorlalti doar anumite aspecte. Ajungem astfel sa credem ca ne cunoastem foarte bine, ca ne apropiem unii de ceilalti cand de fapt nu ne cunoastem deloc. Suntem aproape si totusi atat de departe, cum s-ar spune.

 

Cum ne dam seama ca retelele de socializare au devenit nocive?

  • Timpul petrecut on-line. Daca observam ca petrecem mult timp pe retelele de socializare in detrimentul sarcinilor de la birou si al interactiunii umane este indicat sa ne reevaluam prioritatile. Mediul on-line este un mediu virtual, nepalpabil si nu este indicat sa ne mutam viata intru totul on-line.
  • Preferinta pentru mediul on-line in detrimentul socializarii fata in fata. Este recomandabil ca din cand in cand sa ne observam realist tendintele si alegerile. Daca tindem inconstient sa ne petrecem timpul liber on-line desi am putea iesi cu prietenii, acesta este un semnal de alarma.
  • Intensitatea disconfortului resimtit in lipsa internetului. Cu cat acest disconfort este resimtit mai puternic, cu atat dependenta poate fi mai severa. Este indicat sa alternam perioadele de conectare la internet cu perioade in care sa ne distantam de acesta in favoarea activitatilor in natura, a relationarii fata in fata.
  • Renuntarea la anumite obiceiuri sanatoase precum sportul, timpul petrecut in natura, mentinerea unei bune relatii cu partenerul de cuplu sau cu cei dragi. Desi a nu iesi din casa poate parea foarte confortabil, organismul are totusi nevoie de aer curat, miscare, dinamism. Dupa o zi intreaga petrecuta in fata calculatorului, momentele de destindere de dupa serviciu ar fi de dorit sa nu includa tot asezarea in fata calculatorului.

 

Ce este de facut?

        Alegerea activitatilor recreationale, initierea iesirilor cu prietenii, dezactivarea notificarilor primite prin email, limitarea timpului petrecut on-line sunt doar cateva dintre solutii cu aplicabilitate imediata, pe care le avem la indemana. Dincolo de acestea este important totusi sa ne auto-analizam si sa ne raspundem cu sinceritate: Ce gol intern/nevoie/cautare/emotie isi gaseste raspunsul pe retelele de socializare? Plecand de al acest raspuns, ne putem da seama in ce mod s-a contruit dependenta respectiva.

de Monica Dinulescu, psihoterapeut, psiholog clinician

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *