Stresul si anxietatea reprezinta un teren propice pentru instalarea unui atac de panica. Spatiile inguste, inaltimile, condusul automobilului, multimile, zgomotele puternice sunt doar cativa dintre factorii stresori care pot declansa un atac de panica. Ce-i determina insa pe anumiti oameni sa reactioneze astfel in circumstante care pentru ceilalti nu reprezinta niciun factor de risc?
Organismul nostru are un sistem de raspuns la frica, care pregateste persoana in cauza pentru a face fata unei situatii sau pentru a se feri de pericol. Uneori acest sistem de aparare se activeaza exagerat sau cand nu este necesar identificand contextul respectiv ca fiind amenintator pentru viata si astfel se instaleaza atacul de panica.
Atacurile de panica pot debuta in urma unui eveniment traumatizant sau fara o cauza aparenta. Cateodata doar gandul la o anumita situatie poate crea o stare de anxietate severa. Oamenii care au frecvente atacuri de panica invata sa evite situatiile de care le este frica ca vor declansa un atac sau cele din care nu pot scapa usor daca intervine un atac. Apare astfel o anxietate anticipatorie (o ingrijorare exagerata). Daca tiparul de evitare si anxietate este sever, acest comportament se poate transforma in agorafobie (fobie de spatii deschise).
Cum se manifesta un atac de panica?
Principalul simptom al atacurilor de panica este sentimentul coplesitor de frica si anxietate alaturi de alte reactii fizice. Durata unui atac de panica este de aproximativ 5-20 minute iar intensitatea sa creste treptat si atinge un nivel maxim in aproximativ 10 minute. Pentru ca o perioada distincta de frica sau inconfort psihic sa fie diagnosticata drept atac de panica, este nevoie ca doua sau mai multe dintre simptomele de mai jos sa fie resimtite:
- frisoane sau valuri de caldura
- transpiratie brusca
- senzatie de sufocare
- senzatie de ameteala, vartej sau lesin
- batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
- senzatia de pierdere a controlului
- respiratie sacadata si senzatia de nod in gat sau de strangere a stomacului
- nevoia de a merge des la toaleta
De ce apar atacurile de panica?
Cel mai adesea, atacul de panica nu are un singur motiv ci un cumul de cauze, adunate de-a lungul timpului: teama de singuratate, teama de abandon, frica de a vorbi in public si de a fi in centrul atentiei, incredere scazuta in propria persoana, incertitudinea cu privire la viitor, traume trecute inca nevindecate precum divortul, pierderea locului de munca, pierderea cuiva drag.
Din cauza preocuparii intense de a nu trece prin noi atacuri de panica persoana in cauza are tendinta de a-si modifica considerabil comportamentul, evitand numeroase situatii care i-ar putea declansa astfel de atacuri. De exemplu, o persoana care a avut atacuri de panica la volan, refuza sa mai conduca. Sau o persoana care a avut atacuri de panica atunci cand a ramas singura acasa sau pe strada, cauta constant compania altor persoane sau refuza sa iasa singura din casa.
Atentie! Simptomele atacului de panica pot fi asemanatoare cu ale infarctului miocardic. Din acest motiv, multi oameni pot fi tentati sa caute tratament medical de urgenta insa ulterior descopera ca a fost vorba de un atac de panica. Daca atacurile de panica se inmultesc sunt indicate totusi investigatii amanuntite. Toate aceste simptome pot avea la baza o condiție medicala (de exemplu: hipertiroidism, hipoglicemie, tulburari cardiovasculare precum prolaps de valva mitrala, astm, edem pulmonar). Vorbim de atac de panica atunci cand nu poate fi identificata nicio cauza somatica pentru simptomele recurente de panica.
In cazul in care au loc mai multe atacuri de panica la interval scurt de timp, putem vorbi de tulburare de panica. Tulburarea de panica apare in general insotita de alte fobii specifice: fobie sociala, episoade depresive, tulburare de anxietate generalizata. Cauzele nu sunt inca pe deplin cunsocute. Se pare ca exista o predispozitie genetica in cazul copiilor ai caror parinti au dezvoltat atacuri de panica, depresie sau tulburare bipolara.
Este indicat sa tinem cont de faptul ca daca aceasta tulburare nu este tratata, simptomele pot lua o forma cronica. De asemenea, tulburarea de panica poate constitui un risc pentru dezvoltarea altor tulburari precum depresia, alte tulburari de anxietate, abuzul de substante. Toate aceste probleme de sanatate mentala afecteaza functionarea persoanei in diverse domenii cum ar fi: cel social, profesional, familial.
Ceea ce le spunem copiilor nostri devine vocea lor interioara
In cazul copiilor factorul educational si mediul inconjurator sunt foarte importante deoarece conteaza mult mesajele transmise. “Sa vezi tu ce patesti!…”, “ai vazut ce a patit x daca nu a fost cuminte?”, clasicul baubau, inchisul in camera, sunt tot atatea posibile cauze ale starilor anxioase, ale fobiilor si implicit ale atacurilor de panica. De asemenea, copiii pot fi foarte influentati de evenimentele din familie (divort, certurile parintilor), de schimbari majore precum intrarea la scoala sau la gradinita, aparitia unui frate sau a unei surori sau de atitudinea celor din jur: colegi intimidanti.
In astfel de cazuri, principala arma la care recurge copilul este comportamentul evitant: doresc sa evite anumite locuri sau anumite situatii, dezvolta stari de anxietate. Incercati sa vorbiti cu copilul si sa aflati ce anume declanseaza acest comportament. O alta varianta este sa cereti ajutorul unui psiholog care va putea identifica si inlatura cauzelele anxietatii copilului.
de Monica Dinulescu, psihoterapeut, psiholog clinician
